De ce oare ne fascinează vechiul?! Acum când nu mai suntem copii, VECHIUL are ceva aparte, dar când eram copii?!

În copilărie am colecționat fel de fel: surprize de la gume pe categorii, ambalaje de ciocolată, timbre, diafilme, cărți poștale cu actori, creioane cu radieră, ascuțitori, șervețele de masă, cutii de chibrituri.

Alți copii colecționau mașinuțe, avioane, soldăței, autografe, cărți poștale, mărțișoare, săpunuri, brelocuri și cine mai știe ce.

Copilul meu colecționează mașinuțe, roci, biluțe colorate de cauciuc, monede, clopoței, magneți de frigider și șopârle (dar n-are niciuna).

Toată viața am strâns diverse chestii. Cu ce scop?! Nu știu încă, însă toți colecționăm AMINTIRI. Nu se poate să nu ai într-un colțișor al casei, bine ascunsă de ochii indiscreți ai musafirilor, o cutie cu obiecte care iți amintesc de trecut, de ceva, de cineva. Ia vezi ce mai găsești prin acea cutiuță...