Dacă da, pot spune că și acest fapt v-a “îmbogățit”, dacă nu, nici măcar nu știți ce-ați pierdut. Mai sus numitul este Dani Bengalici, vecinul meu de la parter din blocul din față. Un baiat dulce cu o poveste amară. Ca vârstă este cu doar un an mai mare decât mine, deci adolescent (ha, ha, ha!). Copil din flori, nedorit de o mamă la rându-i părăsită în copilarie. Mama lui Dani, cucoană de Focșani de-acum, l-a dat spre adopție propriei mame adoptive, doamna Bengalici. Doamna Bengalici, odată ospătăriță la București, măritată cu Moșu’, cel mai interesant țigan pe care l-am văzut vreodată de-aproape. Moșu’ lucrase cândva mecanic la CFR, deci nu un oarecare. La pensie fiind, stătea cât era ziulica de lungă în fața blocului pe un scăunel, până într-o zi când a constatat că fundul nu-i mai încape pe scăunel și a pus mâna de-a făcut o bancă. O bancă frumoasă, cu scânduri late drept șezut, lăcuite, ca lumea! Moșu’, deși era un munte de om, cu niște mustăți lungi și arcuite înspre obraji, a fost destul de suferind în ultima parte a vieții. I s-a tras, cică, de la o dușcă de benzină pe care ar fi luat-o crezând că-i sticla cu apă. Zice lumea, dar ce știu eu?! Ei, doamna Bengalici, l-a iubit pe Dani ăsta, nepotul ei-fiu, cum ar veni, ca pe ochii din cap. Până a trecut dincolo, Dani a fost îngrijit și educat așa cum s-a priceput bătrâna mai bine. Madam își completa veniturile din comerțul cu borș și cel cu semințe. Bună afacere, interesant miros în casa lor. La vremea aia am inventat eu prima firmă-căpușa sau taxa de protecție. Copiii care veneau să cumpere borș (5 lei sticla de 1 litru, aia de lapte cu gâtul larg), trebuia să-mi “plătească” un cornet de semințe de floarea-soarelui de 1 leu. Așa, doar ca să fie treaba bună. Ei, timpul a trecut, bătrânul a murit, bătrâna l-a urmat și ea. Deschid o paranteză, întrucât mi se pare interesant de remarcat, bătrâna a fost inmormântată îmbrăcată în mireasă, ea nefiind cununată cu moșu’ în biserică. Dani a rămas singurel în apartamentul de 2 camere de la parter. Vecini cu dare de mână și inimoși, au încercat să-l ajute, ba cu una, ba cu alta. Dani, a făcut ce-a făcut și a reușit o afacere avantajoasă pentru el. A făcut schimb de locuință. A cedat apartamentul de 2 camere (surplus de spațiu locativ) pentru o garsonieră plus o diferență de bani. Și-a tras gagică, pe tanti Lenuța, femeie de serviciu la gradiniță, s-a mutat la ea, deci iarăsi a avut surplus de spațiu locativ. A vândut garsoniera și și-a luat un casetofon. La beție, pentru că începuse să deranjeze vecinii cu Frații Pește, Azur si Naste din Berceni, a vândut casetofonul și și-a luat o geacă de piele. Geaca a uitat-o într-o speluncă. Bun afacerist Dani ăsta! Chiar, ce-o mai face Dani?! Auziți, pentru cei care ați mâncat semințe de la madam Bengalici, să știți că scuipa în ele.