Mod de preparare:

Închid ochii…

Stau plictisită pe treptele magazinului de artizanat din urbe. Lume vine, lume trece. Câte-o doamnă pășește pe lângă mine și mă mângâie ușor pe cap. Sunt un copil doar, am 9 ani.

Privind în lungul străzii, o zăresc parcă pe Vișina. Da, ea e! Frumoasa mea prietenă, de-o grație nefirească. Ea știe c-o aștept, de vreo trei zile chiar, și-i cu trei ani mai mare.

Sar în picioare și-i ies în întâmpinare. De mână o prind și ne-așezăm amândouă pe trepte. Fără să-i spun nimic, îi arăt o carte. Copila prinde cartea și ochișorii-i sunt năpădiți de lacrimi. Își ridică una dintre fustele ei plisate multicolore și își luminează privirea de povara picăturilor ce nu voiau parcă să plece. E prima ei zi de școală, iar emoțiile nu ne dau pace! Întâiul ei Abecedar!

Închid iar ochii și privesc  fetița cu bănuți în codițe și miros dulceag de prăjitură. Tainică făptură.